Acest site web utilizează cookie-uri pentru a vă ajuta să aveți o experiență de navigare mai bună și în scopuri de publicitate, pentru a vă oferi un conținut personalizat după interesele și preferințele dvs. Pentru mai multe detalii despre cookie-urile utilizate pe acest site web și despre cum să dezactivați unele cookie-uri sau pe toate, vă rugăm să examinați Politica noastră privind Cookie-urile. Accept utilizarea cookie-urilor.
Xeroza Cutanată
Prof. Dr. Simona Roxana Georgescu
Medic Primar Dermato - Venerolog, Doctor în Științe Medicale
Șef Clinică Dermato -Venerologie, Spitalul Clinic “Dr. VICTOR BABEȘ”

      Cea mai frecventă cauză a afecţiunilor pielii o reprezintă deshidratarea excesivă. Pielea deshidratată devine aspră, iar suprafaţa ei se crapă şi se exfoliază cu uşurinţă1.

      Xeroza cutanată poate apărea la persoanele de orice vârstă, rasă şi sex. Cu toate acestea, incidenţa acestei afecțiuni creşte odată cu vârsta, aproape toate persoanele în vârstă de peste 60 de ani având un anumit grad de xeroză2.

      Pielea se usucă dacă:

      - stratul hidrolipidic de la suprafaţa acesteia nu funcţionează corect;

      - lipidele de la suprafaţa pielii şi lipidele intercelulare au o compoziţie necorespunzătoare;

      - în epidermă există prea puţine substanţe cu rol de reţinere a apei în piele.

      Problemele legate de pielea uscată sunt frecvente, deoarece pot fi cauzate de numeroşi factori, care de obicei au legătura unul cu celălalt.

      Dintre factorii externi, cei mai frecvenţi sunt3:

      - temperaturile scăzute sau ridicate,

      - aerul condiţionat,

      - încălzirea centralizată,

      - radiaţiile UV,

      - igiena excesivă – duşuri prelungite însoţite de utilizarea agenţilor de curăţare,

      - anumite medicamente: antibiotice, retinoizi, diuretice.

      Cauzele interne constau mai ales în disfuncţii genetice ale procesului de exfoliere: disfuncţii ale procesului de exfoliere a celulelor stratului cornos şi keratoză foliculară.

      De asemenea, pielea uscată poate apărea în cadrul tabloului clinic din multiple afecţiuni, cum ar fi ihtioza, dermatita atopică, diabetul, hipotiroidismul, sindromul Down, afecţiunile hepatice sau renale, subnutriţia, HIV / SIDA, limfoame.

      Tratamentul clasic constă în aplicarea de produse dermatocosmetice sub formă de creme sau loţiuni emoliente pe zonele afectate. Rezultatele terapeutice depind de capacitatea produselor de a hidrata pielea şi bineînţeles de severitatea afecţiunii3.

      Lipsa tratamentului sau tratamentul inadecvat pot duce la complicaţii ale xerozei cutanate, precum eritem, eczemă, infecţii bacteriene secundare, celulită sau apariţia de zone de hipopigmentare.Pathogenic Insights, Expert Rev Dermatol. 2013;8(1):27-36. 4.Rogers, AJ, Celedon, JC, Lasky-Su, JA, et al. Filaggrin mutations confer susceptibility to atopic dermatitis but not to asthma. J Allergy Clin Immunol 2007; 120:1332.



Referințe

1. 4.Norman RA. Xerosis And Pruritus In The Elderly: Recognition And Management. Dermatol Ther. 2003;16:254-259.

2. 3.Rawlings AV, Harding CR. Moisturization And Skin Barrier Function. Dermatol Ther. 2004;17(Suppl 1):43-48.

3. 6.Lodén M. Role Of Topical Emollients And Moisturizers In The Treatment Of Dry Skin Barrier Disorders. Am J Clin Dermatol. 2003;4:771-788.